Ritualul Condimentelor

Culori parfumate, cu gust. Aromate in cel mai desavarsit mod. Texturi si proprietati magice. Condimentele.

Le iubesc. Sunt ca o mantra . Un descantec. 

Umplerea recipientelor cu pudrele colorate, a devenit un ritual. Plantele intr-o forma concentrata, plina de informatie. Ce poate fi mai plin de poveste, decat visul din seminte, compactat intr-o lingurita de savoare.

Scurta poveste...

Mi-aduc aminte cu drag de bucataria mica , "bucataria de vara" de la bunici. Nici prea lata, nici inalta, bucatarioara asta putea gazdui in mod misterios toata familia. Adica pana la 15 insi. Un pat tare cu speteaza din lemn si perne brodate umplute cu paie, era locul meu de sedere. De-aici ii puteam privi in detaliu, pe toti cei ce veneau sa-si colinde oful ori bucuria. Patul era rezemat de peretele varuit albastru, pe-a carui centru domnea o icoana mare cu stergar cusut minutios in fir rosu si marginit cu dantela delicata alba. In dreapta lui, in dreapta patului, veghea greu, un dulap alb, pe-alocuri vopsit cu verde masliniu. Trei pupitrase carora bunica-mea le zicea "puiuce", pline cu maruntisuri(loc bun de gasit banuti pentru o guma cu aroma de pepene galben, ce numai la cooperativa satului se gasea), doua usi mari in partea de jos, in spatele carorara se ascundeau oalele si farfuriile, o vitrina intepenita sus, menita sa protejeze paharele cele bune si curate, si-un spatiu gol, in mijloc, plin cu cele necesare zilnic. Aici statea si oglinda bunicului,pentru barbieritul de duminica. Pamatuful si crema verde, placut parfumata, ce devenea spuma, inainte de a se deschide cutiuta din catifea in a carei moliciunea dormea de la o duminica la alta, aparatul de barbierit. Tot aici tineau bunicii lanternele, Vechiul Testament si alte lucrusoare puse acolo...pe veci. Dulapul avea un soldat. Inalt, cu trei rafturi. Si-apoi acesta era locul meu preferat din cohe (regionalism pentru bucatarioara de vara).  Tot aici era pastrata painea. Invelita in dosuri(stergare, prosoape de panza, pentru a ramane frageda). Painea o pregatea bunica in cuptorul de afara sau o cumpara (venea "masina de la oras" de doua ori pe saptamana). Pe raftul de sus, erau cateva borcane desfacute cu dulceata. Borcane din care ne pregateam "una-doua" ceva de alinat foamea. Si-aci, pe-aceasta polita, statea cuminte cel mai drag obiect din casa lor, casa in care ajungeam doar in vacante, cand fericita ma lasam inundata de placerea traiului simplu , dictat de natura. Ce era? O cutie din metal, pictata manual, cu motive florale, in albastru si rosu. In ea bunica adapostea condimentele, mirodeniile. Si nu era ceva mai inaltator decat deschiderea capacului acestui templu. Frunzele de dafin, amestecate cu scortisoara, cuisoarele si vanilia, umpleau aerul din camera mica, cu bucurie pura. O tresarire de bine, care te-aducea in prezent si prezentul parea rai. Asta nastea aerul din cutia cea mai importanta din universul copilariei mele. Dragul fata de mirodenii, nu era legat de mancare. Erau ele perfecte, de sine statatoare, ca niste scrisori cu vesti bune. 

Acasa, mama avea si ea o cutie cu mirodenii, o alta cu esente de vanilie, rom, lamaie. 

Acum, o am si eu. Si cate zambete mi-au curs cu pofta in ea. E cutia roz, din metal. Cu foi de dafin, cimbru, cuisoare, marar, coriandru, nucsoara, leustean si Chimen. Regele Chimen. 

Daca ar fi sa iau doar un obiect de drag si dor din casa, cutia cu mirodenii ar fi! Doar deschizand-o apoi, incep sa curga fluvii de bucurie, odihna, tihna si sete de viata. 

Daca nu ai inca, fa-ti si tu o Cutie cu Condimente. Iar de esti trist sau nu-ti gasesti zambetul, deschide-i capacul, inchide ochii si adulmeca, viseaza, simte-ti radacinile si ramurile. Fii Soarele si Apa ce-au hranit acele plante, devino constient de imensa informatie ce-ti patrunde in simturi, deschide ochii si iubeste-te...si tu esti un condiment...

Alege sa fi partea inteleapta din aceasta Lume. 

Actioneaza cu Inima fata de tot ce reprezinta viata in jur, fata de tine insuti.

Impreuna putem condimenta Planeta cu Pace.

Pe hartiile verzi, scrise sunt cele gasite prin bucatarie. Un mic inventar. Si cam cele obisnuite in casa.

Tu ? ce condimente iubesti?

Alege Vegan! :)

Proiect Poveste : Bucataria .

In doua zile , deschidem bratele primei luni de toamna. Septembrie , cea mai rodnica , mai vesela , mai gustoasa, mai draga, perioada a anului . Pleaca berzele , cade bruma , padurile-si picteaza frunzele , cerul isi croseteaz nori , iarba isi descreste firele , iar zilele isi strang lumina in saci de somn , pentru seri cuminti de iarna . 

Si cum , de-acum , departe nu-i prima zapada , mesterim de zor prin diferite proiecte povesti , cata vreme soarele ne mai incarca degetele cu energie pura , creativa.

Proiectul poveste , inca in procesare si dichisire , din aceasta vara : bucataria mea raw vegana .

Si impart cu voi rezultatul cat de cat final , fiindca aproape tot ce se vede , am mesterit manual. 

Coltul meu plin de lumina si culoare din Univers ( dupa atelier ) , mi-e locul preferat de joaca . 

Am imbinat elemente noi si vechi(restaurate). 

Bucataria este creata dupa propriile-mi dorinte si nevoi . 

Conceperea ei a adus cu sine muuulte incercari si multa , multa rabdare .

 Dupa 3 saptamani de schite si calcule , dupa zile si nopti de montat , demontat si remontat , a inceput sa-mi zambesca , luminoasa si spatioasa :).

Locul meu magic , in care sa asez si sa ascund toate maruntisurile ce-mi cad dragi , s-a nascut .

Si cum ma gasesc indragostita de mobila veche , si cum imi doream o insula spatioasa si utila , Universul mi-a adus in cale implinirea si rezolvarea visului. Restaurata in doua zile , trecuta prin decapant si smirghel , vopsita in 3 straturi si baituita pe interior , insula , e centrul energiei , fiindca aici savurez in fiecare dimineata paharele de smoothie.

Rafturile vechi : o pasiune ce-mi naste povesti si imagini colorate . Le caut , le aduc in atelier , le transform , fiindca intregesc si bucura copilul din mine .

Nu am dotat bucataria cu electrocasnice inutile , fiindca nu le folosesc. Ajutoarele mele electronice , fac sucuri , smoothieuri si maruntesc :) .

Multe idei si dorinte sunt inca pe hartiile cu schite din inima . Bucataria e inca in transformare . :)

Din sanctuarul de veselie si vitamine , va trimit o imbratisare plina de energie ! 

Daca si voi aveti proiecte asemanatoare si daca va pot fi de folos cu vreo informatie, cu bucurie ajut ! 

Toamna plina de intamplari minunate , plina de iubire , de compasiune , de energie raw , doresc tuturor !

Go Raw Vegan ! :)