Se afișează postările cu eticheta arome. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta arome. Afișați toate postările

Ritualul Condimentelor

Culori parfumate, cu gust. Aromate in cel mai desavarsit mod. Texturi si proprietati magice. Condimentele.
Le iubesc. Sunt ca o mantra . Un descantec. 
Umplerea recipientelor cu pudrele colorate, a devenit un ritual. Plantele intr-o forma concentrata, plina de informatie. Ce poate fi mai plin de poveste, decat visul din seminte, compactat intr-o lingurita de savoare.
Scurta poveste...
Mi-aduc aminte cu drag de bucataria mica , "bucataria de vara" de la bunici. Nici prea lata, nici inalta, bucatarioara asta putea gazdui in mod misterios toata familia. Adica pana la 15 insi. Un pat tare cu speteaza din lemn si perne brodate umplute cu paie, era locul meu de sedere. De-aici ii puteam privi in detaliu, pe toti cei ce veneau sa-si colinde oful ori bucuria. Patul era rezemat de peretele varuit albastru, pe-a carui centru domnea o icoana mare cu stergar cusut minutios in fir rosu si marginit cu dantela delicata alba. In dreapta lui, in dreapta patului, veghea greu, un dulap alb, pe-alocuri vopsit cu verde masliniu. Trei pupitrase carora bunica-mea le zicea "puiuce", pline cu maruntisuri(loc bun de gasit banuti pentru o guma cu aroma de pepene galben, ce numai la cooperativa satului se gasea), doua usi mari in partea de jos, in spatele carorara se ascundeau oalele si farfuriile, o vitrina intepenita sus, menita sa protejeze paharele cele bune si curate, si-un spatiu gol, in mijloc, plin cu cele necesare zilnic. Aici statea si oglinda bunicului,pentru barbieritul de duminica. Pamatuful si crema verde, placut parfumata, ce devenea spuma, inainte de a se deschide cutiuta din catifea in a carei moliciunea dormea de la o duminica la alta, aparatul de barbierit. Tot aici tineau bunicii lanternele, Vechiul Testament si alte lucrusoare puse acolo...pe veci. Dulapul avea un soldat. Inalt, cu trei rafturi. Si-apoi acesta era locul meu preferat din cohe (regionalism pentru bucatarioara de vara).  Tot aici era pastrata painea. Invelita in dosuri(stergare, prosoape de panza, pentru a ramane frageda). Painea o pregatea bunica in cuptorul de afara sau o cumpara (venea "masina de la oras" de doua ori pe saptamana). Pe raftul de sus, erau cateva borcane desfacute cu dulceata. Borcane din care ne pregateam "una-doua" ceva de alinat foamea. Si-aci, pe-aceasta polita, statea cuminte cel mai drag obiect din casa lor, casa in care ajungeam doar in vacante, cand fericita ma lasam inundata de placerea traiului simplu , dictat de natura. Ce era? O cutie din metal, pictata manual, cu motive florale, in albastru si rosu. In ea bunica adapostea condimentele, mirodeniile. Si nu era ceva mai inaltator decat deschiderea capacului acestui templu. Frunzele de dafin, amestecate cu scortisoara, cuisoarele si vanilia, umpleau aerul din camera mica, cu bucurie pura. O tresarire de bine, care te-aducea in prezent si prezentul parea rai. Asta nastea aerul din cutia cea mai importanta din universul copilariei mele. Dragul fata de mirodenii, nu era legat de mancare. Erau ele perfecte, de sine statatoare, ca niste scrisori cu vesti bune. 
Acasa, mama avea si ea o cutie cu mirodenii, o alta cu esente de vanilie, rom, lamaie. 
Acum, o am si eu. Si cate zambete mi-au curs cu pofta in ea. E cutia roz, din metal. Cu foi de dafin, cimbru, cuisoare, marar, coriandru, nucsoara, leustean si Chimen. Regele Chimen. 
Daca ar fi sa iau doar un obiect de drag si dor din casa, cutia cu mirodenii ar fi! Doar deschizand-o apoi, incep sa curga fluvii de bucurie, odihna, tihna si sete de viata. 
Daca nu ai inca, fa-ti si tu o Cutie cu Condimente. Iar de esti trist sau nu-ti gasesti zambetul, deschide-i capacul, inchide ochii si adulmeca, viseaza, simte-ti radacinile si ramurile. Fii Soarele si Apa ce-au hranit acele plante, devino constient de imensa informatie ce-ti patrunde in simturi, deschide ochii si iubeste-te...si tu esti un condiment...
Alege sa fi partea inteleapta din aceasta Lume. 
Actioneaza cu Inima fata de tot ce reprezinta viata in jur, fata de tine insuti.
Impreuna putem condimenta Planeta cu Pace.
Pe hartiile verzi, scrise sunt cele gasite prin bucatarie. Un mic inventar. Si cam cele obisnuite in casa.
Tu ? ce condimente iubesti?

Alege Vegan! :)

Pizza Raw Vegan

 Pizza in cea mai sanatoasa si gustoasa forma ! Da, se poate ! 
Foarte consistenta , nutritiva , ideala pentru zilele epuizante . Este un remediu plin de arome .

Ingrediente :

Aluat : faina de in -1 cana 
faina de susan 1 lingura
o ceapa mica
ulei de masline 
masline naturale sau kalamata
1 lingura drojdie inactiva
pudra de chilli dupa gust
sare dupa gust
apa 
Pentru Pizza cu branzica de migdale :
pulpa ramasa de la laptele de migdale 
un avocado , marar , sare , ulei de porumb presat la rece , 1 lingura drojdie inactiva
Pentru decorare : rosii , ardei galben , kapia , ceapa , masline , frunze proaspsete de busuioc si alte incrediente care va fac placere .

Pentru realizarea aluatului , se mixeaza toate incredientele in blender , si se adauga apa , pana la obtinerea unei compozitii asemanatoare celei de clatite ( putin mai groasa ) .
Blatul se pregateste inainte de a fi servit , cu aproximativ 12 ore la deshidrator.
Compozitia se aseaza pe hartie de copt in deshidrator .
Pentru realizarea branzicii de migdale : incredientele se mixeaza in blender , adaugandu-se ulei sau apa dupa gust .
Dupa deshidratarea aluatului , se intinde pasta de migdale , rosiile , feliile de ardei si ceapa , maslinele si frunzulitele de basilico.
Pizza este gata !:) 
Extrem de savuroasa ! Cineva nu a mai avut rabdare , a trecut peste fotograf si a muscat :))
 Sper sa va aduca bucurie !

Orice masa incepe cu un zambet !
Savurare placuta !

Lapte de Migdale


Laptele , prima si cea mai importanta hrana din intreaga noastra viata : laptele de la sanul mamei.
Fiindca mai apoi singurul " Lapte " pe care corpul nostru il aproba este cel de migdale , cocos , orez , soia etc..
Pregatirea laptelui raw vegan este o placere .
Seara se pun la hidratat apoximativ 150 grame de migdale ( pentru aproximativ 1,5 litri lapte ) si 20 de curmale . Spalati foarte bine in prealabil atat migdale cat si curmalele ( drumul acestor produse pana la forma ambalata este lung , sunt depozitate in diverse silozuri si spatii , unde acumuleaza praf . Spalati-le in apa calduta cu bicarbonat , atat cat este nevoie , pana cand apa ramane limpede la clatire ).
Dupa 8 ore de hidratare se curata migdalele de pielita . Este un proces usor si distractiv. Migdalele hidratate sunt delicioase , asadar incercati sa mai pastrati cateva si pentru lapte :))).
Se scot samburii din curmale .
E momentul sa mixati in blender migdalele si curmalele impreuna cu apa .
Se mixeaza pana cand totul este transformat in lichid.
Laptele obtinut se separa de pulpa prin sita , invartind cu o lingura , pana cand ramane pasta cat mai uscata . Sau puteti stoarce laptele intr-un saculet de panza ori organza.
Laptele este gata . 
Pentru a-i oferi diverse arome , il mixati din nou in blender cu pudra de scortisoara , pudra de cuisoare , pudra de cardamon sau vanilie , pudra de roscove ori cacao etc.
Este baza perfecta pentru shakeuri cu fructe ( banane , caspuni etc.) si legume , budinci , creme , sosuri .
Ce faceti cu pulpa ramasa in urma obtinerii laptelui ? 
In bucatarie ..nimic nu se arunca , totul se transforma ! Astfel , miezul hidratat este perfect pentru realizarea branzicii raw ( in acest caz nu se adauga curmalele la mixare , laptele se indulceste dupa , pentru a putea pastra pulpa pentru mancaruri sarate )  , pateurilor sau baza pentru deserturi .

Orice masa incepe cu un zambet !
Savurare placuta !